luni, 6 septembrie 2010

Despre proiecte

Am mai avut o tentativa de a prelungi viata trupei in forma ei initiala. Din pacate sau din fericire asta nu s-a intamplat. Spun din pacate pentru ca am crezut ca totul se va incheia la 1 septembrie 2010 asa cum se mai incheiase o etapa la 1 decembrie 2009 sau alta la 1 septembrie 2008 asa cum au inceput toate la 1 mai 2007...sunt 3 ani si ceva de cand se preface acest proiect si inca nu a ajuns sa dea rod,sa se fructifice...Il continui insa ,din fericire,impartit in 3-toate cele 3 parti ale aceluiasi intreg  fiind la fel de importante...Georgie & Othello este un proiect destinat pietei internationale de hoteluri de 5 stele si vapoarelor de croaziera. Asa inteleg eu,noi ,adica eu si Georgiana sa ne castigam banii...ptr ca in tara,piata de aici nu ofera nici jumatate din banii care se pot castiga in industriile pe care le-am mentionat mai sus,decat doar daca faci una din urmatoarele lucruri: canti manele-nu stim,nu vrem,nu ne intereseaza-,canti la nunti cu precadere- trebuie cantat muzica populara si nu stim si nu vrem si , in fine, devii cantaretul (tii) de "curte" al nu stiu carui(or) interlop(i) care te plateste bine sau foarte bine pentru a "da frumos"in galeria lui ca si o gradina zoologica...sunt destui "artisti" in tara asta care au trecut prin asta sau inca sunt acolo,caci din astfel de lucruri cu greu se mai poate iesi...se stiu ei...dar sa revin...acolo,in contractul din strainatate vom canta intr-un restaurant,sau bar,sau lounge de hotel,sau bistro,etc...adica vom fi niste artisti decazuti asa cum spunea cineva de curand la televizor...aici ma refer la un ziarist pe care de altfel il respect. Se numeste Tudor Octavian, iar declaratia a facut-o la Realitatea tv spunand ca sunt decazuti cei care canta in restaurant, ca este o decadere sa canti la restaurant. Nu stiu in ce masura d-l Octavian cunoaste meseria si problemele noastre dar ii spun doar atat: e foarte usor sa arunci cu noroi peste un domeniu pe care nu-l vezi decat din "avion". Nu mai vorbiti despre un domeniu pe care ori nu-l cunoasteti ori il tratati superficial...Un artist este artist chiar daca evolueaza la Carnegie hall fie la bufetul garii din Bals...daca este artist,iar asta este cel mai important,asta face diferenta intre un artist,o vedeta sau un "mestesugar" muzical. Artistul se diferentiaza de ceilalti oameni si de ceilalti "mestesugari muzicali" sau vedete prin 3 calitati esentiale:
1. Impune respect de la "opinca pana la vladica"
2. "Trece rampa" are "lipici" la public, transmite in mod natural dar este si profesionist,adica este foarte bine pregatit in meseria lui.
3. Continutul mesajului sau este unul de natura estetica si filosofica si nu unul strict de entertainment.
Cine stie si simte, intelege ce vreau sa spun...in fine...
Partea a doua a proiectului este hai sa zicem accesarea zonei de main-stream a pietei muzicale romanesti,respectiv continuarea drumului cu trupa lui Othello,dar de data asta cu piese originale mult mai comerciale,cu Georgie solista si cu o baza de instrumentisti neexclusivi cu care se va colabora punctual-tobosari,basisti,chitaristi.
Partea a 3-a a proiectului este Othello trio,un band cu care voi promova piese necomerciale,asa-zisa zona care "nu se vinde" si care nu se promoveaza in Romania. Voi promova blues-ul cantat la pian, "strada' pe care in acest moment nu se afla nimeni,dar si o zona,hai sa-i zicem de "poeme cantate" de factura folk-blues, dar iarasi fara chitari ci cu pian,acestea fiind creatii originale. Voi fi acompaniat de un tobosar si un contrabasist,iar asta va da si profilul acustic al proiectului.
Sigur ca variantele de succes mentionate mai sus pot fi imbogatite si cu exemplul celor care au investit bani multi in constructia brandului muzical. Sunt oameni in tara asta care au investit zeci de mii de euro, care faceau pe banii proprii 4-5-6 videoclipuri profi pe an si/sau albume intregi, care dadeau si dau spagi de mii de euro in total,la radio-uri pentru difuzare,la televiziuni pentru aparitii, la festivaluri si concursuri pentru premii si asa mai departe.
Ulterior investitiile s-au amortizat, ba chiar au generat profit generos ,iar asta se numeste afacere.
Sau cu fetele sau baietii care s-au "indragostit" subit de potentiali sponsori ai drumului lor muzical,al carierei lor...astia sunt foarte multi...
Si nu in ultimul rand a celor care deja aveau un nume in decembrie 1989 care si l-au conservat sau chiar l-au dezvoltat. O mare parte din acei care se exprima muzical in aceasta tara,mai mult sau mai putin public,mai mult sau mai putin comercial sau cultural o fac din hobby, fie ca o recunosc fie ca nu...ca sa canti jazz sau blues in aceasta tara,de exemplu,trebuie sa ai un backup,adica sa traiesti din altceva,dintr-o alta munca,fie ca are,fie ca nu are de a face cu muzica...
Nimic rau despre toate aceste categorii. Peste tot in lume se intampla aceste lucruri in show-biz si in toate timpurile. Atata doar sa ,avem taria sa ne uitam in oglinda si sa ne recunoastem, macar noua insine , realitatea adevarata a personajului pe care il privim...
Ne-am intors de la mare...lume multa,oameni putini , cum bine spunea odata cineva...
Din pacate societatea romaneasca este intr-o criza morala din ce in ce mai mare. Sigur ca e generata de saracie, sigur ca e generata de aceasta cursa ingrozitoare a noastra a tuturor de a "face bani",dar este ,se pare , si ca un blestem pentru ca este permanenta in timp si in spatiu. Cred ca cel mai mare rau care se intampla in aceasta tara nu este nici saracia,nici televizorul,nici politica ci moralitatea decazuta a acestei populatii...
N-am mai scris de mult pe acest blog si inca odata imi cer scuze pentru acest lucru.
Dar promit sa continui serialele pe care le-am inceput...va doresc sa faceti bine...